Beneficiile cepei pentru sănătate
Printre cele mai cunoscute proprietăți ale cepei, putem aminti că această legumă este antiinflamatoare, antiseptică, cu efect antibiotic, este antimicrobiană și carminativă.
Cu un conținut caloric scăzut, de numai 40 de kcal pe suta de grame, ceapa este ideală pentru diabetici, nu doar pentru că are aport scăzut energetic, ci și datorită unor compuși ai săi anti-diabetici.
Această legumă este o sursă foarte bună de vitamine și minerale, cu un conținut însemnat de fibre, ceea ce înseamnă un colesterol scăzut, reducând riscul bolilor de inimă.
Este demonstrat faptul că un consum regulat de ceapă ajută în menținerea sănătoasă a nivelului glicemiei și îmbunătățește sănătatea oaselor – ceapa fiind deseori asociată cu densitatea oaselor. Consumul regulat al cepei este indicat mai ales femeilor de peste 50 de ani care s-ar putea confrunta cu probleme ale osteoporozei.
Cei mai cunoscuți antioxidanți pe care îi regăsim în ceapă sunt flavonoidele, care protejează celulele în fața stresului oxidativ. De asemenea, acestea influențează capacitatea de absorbție a vitaminei C.
Mai puțin cunoscute sunt acele proprietăți benefice ale flavonoidelor ce influențează pozitiv stările alergice precum dermatita atopică, rinita alergică ori astmul alergic. Totodată acești antioxidanți ce se regăsesc în ceapă ajută la protecția sistemului nervos și a celui cardiovascular.
Multiplele minerale și vitamine conținute de ceapă dețin un rol important în funcționarea optimă a corpului uman. Dintre vitaminele conținute într-o ceapă putem aminti: vitamina A, vitamina C, vitamina E, vitamina K, vitamina B1, vitamina B2, vitamina B3, vitamina B5 și vitamina B6. Cât privește mineralele conținute de ceapă, acestea sunt: calciu, cupru, fier, mangan, magneziu, fosfor, zinc, și seleniu.
Totodată, ceapa poate avea un conținut de apă de până la 89%.
Culturile de ceapă
Ceapa face parte din familia Liliaceae și este o legumă din grupul legumelor bulboase. Denumirea ei științifică este de Allium cepa și se cultivă din arpagic sau din sămânță. Cele mai populare soiuri din țara noastră sunt: Enigma, Clujana, Calatis, Ancuța, Rubiniu, Arieșana. Totuși, cele mai cultivate soiuri în prezent sunt ceapa Diamant și ceapa aurie de Buzău.
Pentru că rotirea culturilor este esențială solului, înainte de plantarea culturilor de ceapă (fie prin arpagic, ce reprezintă 70% din totalul producției de ceapă din țara noastră, ori prin însămânțare), se recomandă cultivarea de culturi fertilizante, ce conduc către un teren curat de buruieni. Culturi precum cele de vinete, castraveți, dovlecei sau pepeni sunt benefice când sunt premergătoare culturii de ceapă.
Plantarea cepei prin arpagic se realizează primăvara în condiții de zi scurtă, luna martie fiind de cele mai multe ori benefică acestei culturi. Cultivarea cepei prin semănat se face, de obicei, în condiții de irigare. Această modalitate de cultură se practică toamna târziu, în noiembrie, ori primăvara devreme, în martie.
Până la recoltare, agricultorul se poate confrunta cu diverse probleme cauzate de boli și dăunători ce pot afecta cultura de ceapă.
Printre cele mai întâlnite afecțiuni ale cepei regăsim mana sau peronospora destructor. Aceasta se manifestă prin pete galbene apărute pe frunze, ce mai târziu provoacă uscarea. Rugina cepei se manifestă prin uscarea vârfului frunzelor. Alternarioza provoacă apariția de pete cenușii pe frunze și îngălbenirea plantei. Din rândul dăunătorilor întâlnim frecvent gărgărița cepei, păianjenul bulbilor, musca cepei, nematodul tulpinii sau bulbilor, păduchele verde al cepei.
Dar să nu credeți că toate problemele cepei se opresc la cultura acesteia. O deosebită grijă trebuie manifestată față de modalitatea de depozitare a acesteia, întrucât aceasta poate dezvolta boli precum putregaiul cenușiu sau alb ori fuzarioza.
Conservarea cepei se realizează pe o perioadă de maximum 6-7 luni, în condiții uscate, ferite de umiditate, la temperaturi situate între 0 și 15 grade, după ce a fost uscată și cozile i-au fost îndepărtate. Ceapa lovită, tăiată ori care prezintă urme de boală se îndepărtează pentru a nu afecta restul de ceapă.